Botezul în Apă

Un tablou simbolic al naşterii din nou arătat lumii.

Botezul în apă este un pas important pentru o persoană care este născută din nou. Isus i-a împuternicit pe ucenicii Lui, înainte de înălţarea Sa la Cer. Iată porunca pe care El a dat-o:

“Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului." Amin” (Matei 28:19,20).

Înainte cu trei ani, la începutul slujirii Sale, Isus însuşi a fost botezat de Ioan Botezătorul.

“De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea, cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel şi venind peste El. Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea"” (Matei 3:16,17).

Cu prilejul botezului lui Isus, Sfânta Treime a ieşit în evidenţă. Dumnezeu Tatăl a vorbit din Ceruri. Isus Cristos, a doua Persoană a Trinităţii, stătea în râul Iordan. Prezenţa Duhului Sfânt s-a manifestat prin pogorârea Lui peste Cristos în chip de porumbel.

Conducător prin puterea exemplului

Isus a arătat prin exemplul Său că botezul în apă este necesar. Deşi unii în zilele noastre propovăduiesc botezul prin stropire, Isus a arătat, printre altele, că botezul trebuie să fie prin scufundare, “De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă.”  

Un alt exemplu de botez prin scufundare s-a întâmplat câţiva ani mai târziu. Filip, împlinea porunca Domnului şi propovăduia Evanghelia. Duhul Sfânt l-a călăuzit să plece dintr-o adunare de trezire spirituală în pustiu. Acolo, el l-a întâlnit pe un famen din Etiopia călătorind în carul lui. Filip i s-a alăturat famenului predicându-i-l pe Isus.  

În timp ce amândoi îşi continuau călătoria, famenul etiopian i-a spus lui Filip: “Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?” (Faptele Apostolilor 8:36). Cum ar fi ştiut famenul că trebuie să fie botezat, dacă nu l-ar fi învăţat Filip? Filip i-a răspuns: “Dacă crezi din toată inima, se poate.”  

Astfel, “s-au coborât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.” “Când au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie, Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.”  

În al cui nume?

Unii zic că botezul trebuie să fie numai în numele lui Isus. Şi totuşi, Isus a spus clar ca botezul să fie făcut “în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.”  

Ucenicii au urmat această direcţie. Într-o anumită împrejurare, Apostolul Pavel a întrebat un grup de noi convertiţi: “"Aţi primit voi Duhul Sfânt când aţi crezut?" Ei i-au răspuns: "Nici n-am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfânt." "Dar cu ce botez aţi fost botezaţi?", le-a zis el. Şi ei au răspuns: "Cu botezul lui Ioan."” (Faptele Apostolilor 19:2,3).

Apostolul Pavel a ştiut că în situaţia în care ei ar fi fost botezaţi conform învăţăturilor date de Isus, atunci ar fi auzit de Duhul Sfânt. Pavel le-a explicat că botezul lui Ioan era un botez al pocăinţei. Când grupul noilor convertiţi au auzit explicaţia lui Pavel, ei au ştiut că aveau nevoie să fie botezaţi din nou, potrivit cu porunca dată de Isus.

Se poate formula următoarea întrebare: Poate cineva să ajungă în Cer fără a fi botezat? Unii propovăduiesc că o persoană nu este mântuită până când nu este botezată. Şi totuşi, în Evanghelia după Luca la capitolul 23 citim că unul dintre tâlharii care au fost răstigniţi cu Cristos a zis: “Şi a zis lui Isus: "Doamne, adu-Ţi aminte de mine, când vei veni în Împărăţia Ta!" Isus a răspuns: "Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai."” (Luca 23:42,43).

Într-un timp foarte scurt, Domnul Isus a murit pe cruce, iar tâlharul a murit şi el. Dar ceea ce avem în acest caz este puterea şi autoritatea Domnului Isus Cristos prin care acel tâlhar, răstignit alături de Domnul, avea într-adevăr să fie împreună cu El, chiar în acea zi, în Rai. Totuşi, tâlharul a murit înainte de a avea prilejul să fie botezat.

Când cineva are parte de îndurarea Domnului şi când se pocăieşte, persoana respectivă este iertată şi mântuită. Dacă se pocăieşte înainte ca să poată să fie botezată în apă, atunci persoana în cauză urmează calea tâlharului iertat care a plecat de pe cruce şi care a ajuns în Slavă. Dar dacă cineva este învăţat că botezul este una dintre poruncile lui Dumnezeu, dar rămâne indiferent sau refuză să fie botezat, atunci persoana respectivă se răzvrăteşte împotriva Poruncii Domnului.  

O mărturie pentru lume!

Unul dintre motivele botezului în apă este acela că botezul în apă reprezintă un tablou al naşterii din nou, tablou prezentat lumii. În Romani 6:3,4 citim: “Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Cristos, am fost botezaţi în moartea Lui? Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Cristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.”

Prin botezul în apă o persoană depune mărturie că a fost mântuită şi că este într-o relaţie dreaptă cu Dumnezeu. Scufundarea ei semnifică pentru Dumnezeu şi pentru cei care sunt martori la botez că persoana respectivă a murit faţă de lume. Persoana este îngropată cu Cristos prin botez, iar după aceea învie pentru a trăi o viaţă nouă. Lucrarea de regenerare, adică de revenire la o viaţă nouă, deja a fost înfăptuită în inima persoanei. Botezul în apă fiind o demonstraţie exterioară pentru alţii, a ceea ce s-a întâmplat în lăuntrul persoanei în cauză.

Cei care au fost botezaţi în apă pot să privească în urmă la botez ca fiind o piatră de hotar în umblarea lor spirituală. Şi pentru că s-au supus şi au împlinit una dintre poruncile lui Isus, ei pot să se aştepte să crească spiritual, ca rezultat al împlinirii acestei porunci.