Vă place să vă uitaţi prin cărţi? Multe au poze mari care sunt foarte frumoase. Unele cărţi sunt despre animale. Alte cărți sunt numai pentru oamenii mari doar ca să le citească. Majoritatea cărților au personaje care nu există în realitate. Povestirile nu sunt despre oameni adevărați, ci sunt inventate de către scriitor.
Există o Carte deosebită pe care o avem și care e cea mai bună Carte dintre toate. În Carte sunt întâmplări pentru oameni mari, dar și pentru băieței și fetiție. Fiecare întâmplare din această Carte e adevărată și s-a petrecut în realitate. Este Cartea lui Dumnezeu, Biblia.
Cu foarte mult timp în urmă, Dumnezeu ne-a dăruit Biblia. Dumnezeu le-a poruncit bunilor Lui slujitori să scrie. Dumnezeu dorea ca noi să putem citi ceva, prin care să putem să știm cum să ne rugăm şi cum să fie păcatul îndepărtat din inima noastră. Dumnezeu a dorit să ne spună despre Cer şi cum să trăim, ca să fim pregătiți să mergem acolo.
Demult, înainte ca Biblia să ajungă să fie o Carte, copii auzeau întâmplările care li se spuneau, la fel cum vi se spun şi vouă la Şcoala duminicală. Pentru că Dumnezeu încă nu Își trimisese Cartea-Biblie, băiețeii și fetițele din acea vreme încercau din greu să înveţe pe de rost fiecare cuvânt. Dumnezeu vrea ca voi să fiţi cuminţi în timpul Şcolii duminicale şi să-l ascultaţi cu atenţie pe învăţătorul vostru, la fel cum băiețeii și fetițele din vremurile de demult ascultau când li se povestea despre Dumnezeu.
Odată era un băieţel pe care îl chema Iosia, care a ajuns rege pe când avea doar opt ani. El Îl iubea pe Dumnezeu şi iubea Casa lui Dumnezeu, Templul. Dar Templul era peste tot murdar și plin de praf când lui Iosia i s-a spus că el urma să fie rege. Starea Templului l-a întristat pe Iosia peste măsură. El ştia că și Dumnezeu era trist. Nimeni nu mai intrase în Templu de foarte mult timp.
Regele Iosia, în vârstă de opt ani, a dat poruncă unor lucrători să cureţe Templul şi să repare acoperişul. În timp ce oamenii lucrau, ei au găsit o Carte. Cartea lui Dumnezeu. Ea a fost ascunsă într-un loc tainic în tot acest timp, dar nimeni nu a ştiut. Regele Iosia s-a bucurat foarte mult că s-a găsit Cartea lui Dumnezeu. Atunci, el a spus tuturor oamenilor că trebuie să-L asculte pe Dumnezeu. Cu mult timp înainte, oamenii Îl ascultaseră pe Dumnezeu, până când a apărut un alt rege care a început să le spună oamenilor să facă altceva. Acel rege nu Îl iubea pe Dumnezeu.
În zilele acelea, oamenii nu aveau hârtie și creioane, așa cum avem noi astăzi. Uneori, se scria pe piele de oaie, după ce se lua lâna, iar pielea se punea la uscat. Alteori se scria pe suluri de pergament.
Într-o zi, când fiul lui Iosia era rege, Dumnezeu i-a spus unui predicator, pe care îl chema Ieremia, să ia un sul de carte şi să scrie o scrisoare către popor. Ieremia a găsit un om care avea să scrie toate cuvintele pe care Dumnezeu le-a spus lui Ieremia să le zică.
Regele a aflat că Ieremia a pus un om să scrie ceva într-o carte şi a vrut şi el să ştie despre ce era vorba. Regele a vrut ca cineva să îi citească și lui tot.
Era iarnă şi afară era frig. Regele avea un foc plăcut și cald în soba din camera lui. Regele stătea într-un scaun mare și confortabil lângă foc. Era pregătit să-l asculte pe om citind tot ce a spus Ieremia.
Regele a ascultat un timp. Dar lui nu-i plăcea ce auzea. Deloc! De ce? Pentru că scria cât de rău era poporul şi că poporul trebuia să Îl iubească din nou pe Dumnezeu. Mai scria și cum trebuiau oamenii să se roage ca să aibă fiecare inima curăţită de păcat.
Regelui nu-i plăceau aceste cuvinte. El s-a supărat foarte tare! A cerut să i se arate acea Carte. Apoi, a făcut un lucru groaznic. A luat un cuţit şi a tăiat toate paginile, iar după aceea le-a aruncat direct în foc. Regele nu avea de gând să-L asculte pe Dumnezeu.
Niște oameni din preajma lui au încercat să-l oprească, dar regele cel rău continua să taie paginile din Carte şi să le arunce în foc. Vai, ce lucru din cale afară de groaznic este ca cineva să se poarte astfel cu sfintele cuvinte ale lui Dumnezeu!
Dumnezeu a văzut ce a făcut acel rege şi nu I-a plăcut deloc. Dumnezeu nu a vrut ca acele cuvinte să fie pierdute. Dumnezeu i-a spus lui Ieremia să ia un alt sul şi să scrie din nou toate acele cuvinte, la fel cum erau înainte. Dumnezeu a zis că va face în așa fel, încât regelui cel rău îi va părea rău pentru ceea ce a făcut. Și Dumnezeu a împlinit și lucrul acesta!
Ce vede Dumnezeu când ții în mână propria ta Biblie? Cartea lui Dumnezeu este un cadou din partea Lui pentru noi. Dumnezeu vrea să avem grijă de această Carte. Data viitoare când mergeţi la Şcoala duminicală să aveţi Biblia cu voi. Amintiţi-vă că Dumnezeu Se uită la voi să vadă dacă iubiţi Biblia şi dacă aveţi multă grijă de ea. Dumnezeu se uită la voi totdeauna.