%402x.svg){kind=icon}
Geneza 13:1-13; 14:11-16
Într-o zi, Dumnezeu i-a spus lui Avraam să plece departe, ca să locuiască într-o ţară frumoasă. Avraam L-a ascultat pe Dumnezeu. El a luat-o pe soţia lui, Sarai, cu el. Avraam nu avea niciun băiat. Dumnezeu i-a spus lui Avraam că, într-o zi, îi va dărui un băiat.
Avraam a mai luat cu el şi pe un alt om, pe care îl chema Lot. Lot era nepotul lui Avraam. Avraam era unchiul lui Lot.
Avraam a făcut doar ce i-a spus Dumnezeu. El s-a despărţit de toţi prietenii săi şi a plecat în noua ţară despre care i-a zis Dumnezeu. El nu ştia unde merge, dar Dumnezeu știa, aşa că, Avraam nu s-a îngrijorat.
Pentru Avraam nu a fost ușor să călătorească. Atunci oamenii nu mergeau cu maşini. Avraam avea multe lucruri, mulţi oameni, şi multe animale de luat cu el. Avraam deja începea să fie bătrân, dar Dumnezeu i-a spus: „Du-te!” Aşa că el a plecat, chiar dacă era greu. Lui Avraam nu i-a fost frică. El ştia că Dumnezeu va avea grijă de el.
După o călătorie lungă, Avraam a ajuns într-un loc numit Ţara Canaan. Ce ţară plăcută! Acolo erau mulți pomi frumoși, plini de fructe, bune de mâncat. Erau și pajişti verzi pentru animale.
Avraam şi Lot au trăit împreună în acest loc frumos. Dumnezeu i-a dat lui Avraam multe lucruri bune. El avea multe oi, vaci şi mulți oameni care lucrau pentru el, având grijă de toate animalele. Era mult loc pentru toţi oamenii şi pentru toate animalele.
Şi Lot avea multe animale şi mulți oameni care lucrau pentru el. Ei ar fi fost bucuroși să trăiască împreună, dar s-a întâmplat ceva. Oamenii care lucrau pentru Avraam și oamenii care lucrau pentru Lot nu se mai înțelegeau. Ei se certau şi îşi spuneau lucruri urâte unii altora. Avraam era un om bun. Lui nu-i plăcea toată cearta aceea şi ştia că nici lui Dumnezeu nu-I plăcea. O, dar Lui Dumnezeu nu-I place nici un fel de neînțelegere! Poate că Avraam s-a gândit așa: „Am să merg într-un alt loc. Nu vreau ca oamenii mei să se certe cu oamenii lui Lot. Dumnezeu nu se bucură de certurile lor şi nici eu.” Și Avraam a vorbit cu Lot despre hotărârea sa.
Ei s-au dus într-un loc de unde se putea vedea toată ţara, iar Avraam i-a zis lui Lot să îşi aleagă ţinutul pe care îl voia. Avraam nu i-a zis: „Dumnezeu mi-a dat mie această țară și eu aleg primul.” Nu, Avraam Îl iubea pe Dumnezeu şi nu a vrut să se poarte aşa.
Însă, Lot era egoist. El a ales cel mai bun pământ doar pentru el. Ținutul era lângă un râu. Iarba era înaltă și verde, tocmai bună pentru oile lui. Lot a luat cel mai bun loc. Avraam a luat ce a rămas. Ţinutul nu era la fel de bun ca și cel al lui Lot, dar Avraam nu s-a certat. El știa că Dumnezeu va avea grijă de el, indiferent unde s-ar fi aflat.
Lot s-a mutat într-un oraş numit Sodoma. El nu locuia acolo de mult timp când, în oraș, au venit nişte soldaţi să se lupte. Soldaţii au luat cu ei toate lucrurile bune din oraş. Au luat și toată mâncarea. Soldaţii au luat şi mulţi oameni și l-au luat şi pe Lot.
Acum, Lot ce mai putea să facă? Pentru că a fost egoist, iată ce a păţit. Un om, dintre cei luaţi, a reuşit să fugă. El s-a dus la Avraam şi i-a spus că Lot era în primejdie. Avraam s-a dus direct acolo şi l-a scos pe Lot din mâinile soldaţilor. Mai mult, el a reuşit și să ia înapoi toate lucrurile pe care soldaţii le-au luat.
Avraam Îl iubea pe Dumnezeu din toată inima. El a fost bucuros să îl ajute pe Lot, chiar dacă Lot nu s-a purtat bine cu el.