Luca 1:5-22; Matei 3:1-17
Înainte ca Isus să se nască, un înger a venit din Ceruri şi i-a spus mamei lui Isus că va avea un Copilaș de la Dumnezeu, pe care trebuia să-L numească Isus. El era Fiul lui Dumnezeu şi ea trebuia să aibă grijă de El pentru o vreme.
Într-un alt oraş locuia un preot şi soţia lui Elisabeta. Într-o zi, un înger a venit la ei să le spună că și ei vor avea un băieţel. Numele lui urma să fie Ioan. El nu era fiul lui Dumnezeu, dar urma să crească şi să le spună băieţilor şi fetelor despre Fiul lui Dumnezeu. El le va spune bărbaţilor şi femeilor cum să se roage şi să-L iubească pe Isus. Ioan era verișorul lui Isus. El urma să le spună tuturor oamenilor să fie siguri că ascultă de Isus.
După ce a ajuns bărbat, Ioan a locuit departe într-un loc singuratic, unde vorbea cu Dumnezeu şi Dumnezeu vorbea cu el.
Ioan nu avea haine ca ceilalţi oameni. Hainele lui erau făcute din păr aspru de cămilă. Cureaua lui era din piele. El nu mânca hrana pe care o mâncau ceilalţi oameni. Mânca miere sălbatică şi lăcuste. Aceste lăcuste seamănă puţin cu cosaşii, dar sunt mai mari, iar oamenilor din țara aceea le plăceau lăcustele.
Într-o zi, oamenii l-au văzut pe acest bărbat, îmbrăcat în haine din păr de cămilă, care predica lângă râul Iordan. Da, era Ioan. Dumnezeu îi spusese lui Ioan că era timpul să meargă şi să le vorbească tuturor, băieților, fetițelor şi oamenilor mari despre Isus.
Ioan avea lucruri minunate pe care să le spună oamenilor. El a zis că Dumnezeu Îl trimisese pe propriul Său Fiu, Isus, care, foarte curând, avea să le vorbească. Isus îi va învăţa lucrurile pe care ei trebuiau să le facă, pentru ca ei să poată să meargă în Cer şi să-L vadă pe Dumnezeu. Ioan zicea: „Isus este Prietenul meu. Faceți-L și voi Prietenul vostru şi ascultaţi ceea ce vă va spune.”
„Va trebui să fiţi buni,” spunea Ioan. „Trebuie să fiţi buni unii cu alţii şi să împărţiţi ce aveți cu prietenii voştri. Dacă ştiţi că cineva este flămând şi aveţi ceva de mâncare, trebuie să-i daţi ceva de la voi. Dacă aveţi două haine şi vedeţi pe cineva căruia îi este frig şi care nu are nicio haină, nu trebuie să fiţi egoişti; trebuie să-i daţi una dintre hainele voastre, ca şi lui să-i fie cald.”
„Niciodată, dar absolut niciodată, nu trebuie să luaţi niciun lucru care îi aparţine altcuiva și pe care să-l păstraţi pentru voi.” De fapt, Ioan spunea că nu trebuie să luați nici măcar o jucărioară veche, o păpuşă sau o mașinuță. Nu trebuie să luați nimic. Niciodată nu trebuie să iei şi să păstrezi nimic, numai dacă prietenul tău îţi dăruieşte ceva.
„Aşteptaţi şi fiți cu luare aminte la Isus,” spunea Ioan. „În curând El va veni să vă înveţe. El va umbla chiar pe aici. Ascultaţi-L pe Isus. El poate să vă înveţe mai bine decât mine.”
Ioan îi boteza pe oameni în râul Iordan. El i-a botezat doar pe cei care s-au rugat şi I-au spus lui Dumnezeu că vor să lucreze pentru El şi să facă ceea ce Dumnezeu le spune. Botezul în apă era un fel de a arăta că toate petele păcatului fuseseră îndepărtate din inimile lor. Dumnezeu le curățiseră inimile.
Într-o zi, Ioan și-a ridicat privirea şi L-a văzut pe Isus venind pe malul râului. Isus dorea ca Ioan să-l boteze şi pe El.
Vai, dar Ioan s-a gândit că nu era destul de bun pentru a-L boteza pe Isus! Ioan credea că mai bine ar fi fost ca Isus să-l boteze pe el.
Isus ştia că Dumnezeu dorește ca toţi oamenii care Îl iubeau pe Dumnezeu să fie botezaţi, aşa că şi Isus voia să fie botezat, chiar dacă El era Fiul lui Dumnezeu. Astfel, Isus a vrut să îi înveţe pe oameni să se gândească la Dumnezeu. Dumnezeu a spus că oamenii trebuie să fie botezaţi.
Isus şi Ioan au intrat în râu. Apoi Ioan L-a scufundat repede pe Isus în apă şi apoi L-a scos de sub apă.
Un lucru minunat s-a întâmplat! Când Isus a fost botezat, ceva plăcut, curat și frumos ca un porumbel a coborât din Cer şi s-a aşezat peste Isus. Din Cer s-a auzit şi un glas. Cel care vorbea era Dumnezeu. Și Dumnezeu a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care îmi găsesc plăcerea.”
Într-o zi, când vei creşte, și tu vei dori să fii botezat, la fel ca Isus. Dar, mai întâi, trebuie să fii sigur că inima ta e curată şi fără de păcat, înainte ca să fii botezat.