Într-o zi, în timp ce Isus mergea spre Ierusalim, pe un drum aflat între Samaria și Galileea, El a intrat într-un mic sat. Acolo, Isus a întâlnit zece oameni care erau foarte bolnavi. Acești oameni foarte bolnavi erau leproși pentru că erau plini de răni groaznice pe tot corpul. Orice om care era lepros nu avea voie să trăiască acasă cu familiile lor și nici să meargă în vizită la prietenii lor. Leproșii trebuiau să stea departe de alți oameni care s-ar fi putut să se îmbolnăvească din cauza lor.
Cei zece oameni care erau leproși au auzit despre toate minunile pe care Isus le-a făcut. Ei au auzit că Isus avea puterea chiar și să îi vindece pe oamenii care erau bolnavi. Când leproșii au văzut că Isus mergea pe drum, ei se întrebau dacă El ar putea să îi vindece și pe ei. Dar, tocmai pentru că erau leproși, ei nu aveau voie să se apropie de Isus. Așa că au strigat cu glas tare și L-au rugat frumos să îi ajute. Oamenii leproși au dorit mult să fie din nou sănătoși.
Isus nu a trecut niciodată pe lângă cineva, care avea nevoie de ajutor, fără să Se oprească să îl ajute. Când Isus i-a auzit pe leproșii care Îl strigau, El s-a oprit din drumul Lui. Apoi, Isus le-a spus să facă un lucru foarte ușor. El le-a zis să meargă și să se arate preoților. Isus știa că preoții aveau să le spună tuturor oamenilor care locuiau în sat că toți cei zece leproși erau vindecați. După aceea, ei puteau să meargă să trăiască din nou cu familiile lor!
Cei zece oameni au ascultat de Isus și au plecat imediat. În timp ce ei mergeau pe drum, s-a întâmplat un lucru minunat! Toate rănile groaznice au dispărut de pe corpurile lor. Într-adevăr, Isus i-a vindecat. Cei zece oameni erau atât de fericiți, încât au început să meargă din ce în ce mai repede. Ei erau dorinici să le arate preoților ce a făcut Isus pentru ei.
Dar, unul dintre cei zece oameni, când a văzut că a fost vindecat, s-a oprit din mersul lui. El știa că mai era un lucru foarte important pe care trebuia să îl facă. Omul s-a întors din drum și a venit înapoi în locul în care a rămas Isus. El a îngenuncheat la picioarele lui Isus și I-a mulțumit pentru că l-a făcut din nou sănătos. Omul era bine pentru că a avut credință și astfel a crezut că Isus putea să-l vindece. Și Isus l-a vindecat! O, cât de fericit era el acum!
Isus a întrebat: „Oare n-au fost curăţaţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă unde sunt? Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?”
Atunci Isus i-a spus acelui om să se ridice de pe genunchi și să plece. Dar, înainte ca omul să plece, Isus a făcut încă un lucru deosebit pentru el. Isus i-a spus omului că credința lui l-a mântuit. Aceasta înseamnă că Isus a iertat păcatele acelui om. O, ce minune a înfăptuit Isus pentru acel om.
Isus a înfăptuit o mare minune pentru toți cei zece oameni care au fost leproși. Poate că toți erau bucuroși că nu mai erau bolnavi, dar numai unul singur și-a adus aminte să Îi mulțumească lui Isus. Noi vrem să fim ca și acel om care a mulțumit lui Isus. Isus înfăptuiește atât de multe lucruri pentru noi, iar atunci când noi ne amintim să Îi mulțumim, lucrul acesta Îl face pe Isus fericit.
%402x.svg){kind=icon}