Exodul 14:1-31
Era odată un popor pe care Dumnezeu l-a iubit foarte mult. Oamenii acelui popor se numeau israeliţi, la fel cum noi ne numim români.
Poporul israelit a trăit într-o ţară care era condusă de un rege foarte rău. El îi obliga să muncească din greu. Munca lor era atât de grea, că aproape toţi erau bolnavi. Dacă ei nu munceau atât cât zicea regele rău, erau loviţi, pălmuiți și bătuți până la sânge.
Regele rău îi asuprea pe israeliţi, doar pentru că ei Îl iubeau pe Dumnezeu. El nu Îl iubea pe Dumnezeu şi a vrut ca nimeni să nu-L iubească pe Dumnezeu.
Vă aduceţi aminte de Moise, acel copilaş care a fost pus într-un coşuleț-corăbioară pe apa unui râu şi pe care l-a găsit fiica regelui? Copilașul de atunci, acum era om mare. Şi el Îl iubea pe Dumnezeu.
Domnul i-a spus lui Moise să meargă și să-i ajute pe israeliți să scape de regele rău. Moise l-a întrebat pe rege dacă oamenii pot să meargă în pustiu să se închine lui Dumnezeu. Regele a zis: „Nu!” Regele a vrut ca israeliții să lucreze pentru el.
Dumnezeu a trimis tot felul de necazuri peste poporul regelui, până într-o zi în care regele le-a spus israeliţilor că pot să plece cu copiii şi cu turmele lor şi să nu se mai întoarcă niciodată.
Moise i-a strâns pe toţi israeliții şi a început să le arate calea către un ţinut despre care Dumnezeu a zis că vor putea să îl aibă și să fie numai al lor.
Tu ai fost vreodată atât de fericit, încât ai simţit nevoia să strigi de bucurie? Atunci ştii cum s-au simţit israeliţii când au scăpat de regele rău şi de toată munca istovitoare. În sfârșit ei au pornit spre Țara Făgăduită, locul despre care Dumnezeu a zis că va fi doar al lor.
Regele rău s-a supărat foarte tare. El ar fi vrut să nu le fi spus israeliților că pot să plece. Acum, regele rău a vrut ca israeliții să se întoarcă. El şi-a chemat toți soldaţii. Soldaţii îl slujeau pe regele rău.
Soldații s-au grăbit să-şi ia caii şi carele de luptă şi au plecat cât de repede au putut. Carele de luptă sunt căruţe care au numai două roţi şi care pot să meargă repede pentru că sunt trase de doi sau mai mulți cai. Bieții israeliţi trebuiau să meargă pe jos, aşa că, ei nu puteau să meargă repede. Voi credeți că soldaţii ar putea să-i prindă?
Poporul lui Dumnezeu a poposit lângă apele uriaşe ale mării. Marea este mult mai mare și are mai multă apă decât un râu. Aici, lângă mare israeliții s-au odihnit, după un lung drum făcut pe jos.
Deodată, israeliții au văzut soldaţii venind după ei. Atunci, s-au speriat. Ce aveau să facă? Nu puteau să treacă apa mării înotând. Băiețeii și fetițele lor erau cu ei. Cum ar fi putut să-i treacă și pe ei de cealaltă parte a apei?
Moise le-a zis: „Nu vă temeţi. Dumnezeu va avea grijă de noi.” Domnul i-a spus lui Moise să ridice toiagul, să își întindă mâna spre mare și să o despice. Moise așa a făcut. Și ştiţi ce s-a întâmplat?
Când Moise a întins mâna, Dumnezeu a trimis un vânt puternic. Vântul sufla atât de tare că a împins toată apa de pe fundul mării. Așa se făcuse o potecă uscată, printre ape, ca israeliții să meargă pe malul celălalt. Apa se retrăgea şi se înălţa ca un zid. Voi aţi mai auzit vreodată ca apa să se înalțe singură, ca un zid? Nu. Nu aţi auzit. Dar atunci, Dumnezeu chiar așa a făcut.
Repede, israeliţii, împreună cu băiețeii și fetițele lor, au străbătut poteca până pe malul celălalt. Dar, acum din nou le era frică. Soldaţii veneau după ei. La urma urmelor, regele rău putea să îi prindă. Soldaţii au intrat şi ei în Marea Roşie, mergând pe aceeaşi potecă.
Moise le-a spus din nou israeliților că Domnul va avea grijă de ei. Poporul lui Dumnezeu stătea pe loc şi privea. Regele şi soldaţii lui erau din ce în ce mai aproape, mânând carele de luptă pe cărarea uscată dintre ape. Iată-i că vin! Atunci Dumnezeu a făcut ca roţile carelor de luptă ale egiptenilor să iasă de la locul lor, aşa încât caii nu au mai putut să tragă carele de luptă.
Dumnezeu i-a spus lui Moise să întindă din nou mâna spre mare. Moise așa a făcut. Vântul puternic s-a oprit. Zidul uriaş de apă s-a prăbușit, acoperind din nou cărarea cu apă. Apele l-au acoperit pe regele rău şi pe toți soldaţii lui. Dumnezeu a avut grijă de poporul Său. El va avea grijă şi de voi, dacă aveţi vreodată nevoie de ajutor. Trebuie doar să vă rugaţi şi să ziceți: „Isus, am nevoie de ajutorul Tău!” Și Isus te va ajuta.