Într-un ţinut de departe, de peste mări şi ţări, trăiau nişte oameni care-L iubeau pe Dumnezeu. Ei erau numiţi Magi pentru că erau foarte înţelepţi şi cunoșteau multe lucruri. Noaptea, oamenii aceştia priveau cerul cu atenție. Ei se uitau la strălucirea stelelor. Le plăceau micuțele lumini pe care Dumnezeu le-a așezat pe cer.
Voi aţi ieşit vreodată afară noaptea să priviţi stelele? Când cerul e întunecat şi stelele strălucesc ca nişte mici ferestre pe Cer, veţi vedea că unele stele strălucesc mai puternic decât alte stele.
Într-o noapte, magii au văzut o lumină deosebit de strălucitoare. Era o stea foarte mare, care strălucea mai tare decât oricare altă stea. Steaua le spunea că un Rege a venit din Cer pe pământ. Aceasta era steaua pe care Dumnezeu a trimis-o să strălucească deasupra staulului în care Pruncul Isus dormea în fân. Era un Prunc deosebit din Cer, iar steaua era şi ea deosebită.
Poate că Dumnezeu a vorbit inimilor magilor, pentru că ei au vrut să meargă să-L găsească pe Isus şi să-I dea fiecare câte un dar.
Oamenii aceştia nu aveau maşină. Când s-a născut Isus, nimeni nu ştia ce este o maşină. Magii au trebuit să cutreiere şi o întindere mare de nisip. Caii nu pot să meargă prea bine prin nisip, aşa că magii nu au putut să meargă călare pe cai. Era doar un singur animal căruia nu îi păsa că merge prin nisip, iar animalul acesta era cămila. Cămilele au fost create de Dumnezeu tocmai pentru a străbate deşertul nisipos. Cămilelor nu le pasă dacă nu beau apă multă vreme. Cămilelor nu le pasă nici dacă nisipul este foarte cald. Așa că, magii s-au hotărât să meargă călare pe cămile. În felul acesta aveau să-L găsească pe Pruncul Isus, Căruia Îi vor duce câte un dar ca să arate cât de fericiţi erau ei că Dumnezeu Şi-a trimis Fiul pe pământ în chip de Prunc.
Cum vor găsi ei drumul? Ei bine, vor merge după steaua pe care Dumnezeu a aşezat-o pe cer în noaptea aceea. Steaua îi va ajuta să știe pe unde să meargă. Chiar acum vor porni la drum.
Picioarele cămilelor mergeau pas cu pas pe drumul nisipos. Dar ia priviți, steaua părea a se mişca pas cu pas înaintea lor. Parcă ar fi spus: „Urmaţi-mă!”
Și magii au continuat să meargă așa. Ei au ajuns aproape, din ce în ce mai aproape de locul unde Isus, micul Prunc Cristos, dormea. La urmă, ei s-au oprit în faţa marilor porţi ale oraşului Ierusalim. „Unde este Copilașul Isus, Regele pe care L-a trimis Dumnezeu?” au întrebat ei oamenii.
Oamenii din Ierusalim nu auziseră despre naşterea lui Isus şi s-au cutremurat cu toţii. Regele i-a chemat pe magi să îl viziteze. El i-a întrebat când au văzut steaua. Apoi, regele le-a zis să meargă şi să-L găsească pe Copilaș, dar să se întoarcă şi să-i spună unde este Isus. Regele le-a spus că Pruncul trebuia să fie undeva în oraşul Betleem, să meargă și să-L caute acolo.
Magii s-au odihnit în timpul zilei, pentru că ei nu puteau să călătorească fară odihnă. Lor le plăcea să călătorească noaptea pentru că steaua strălucea atât de tare, încât ei puteau oricând să se uite în sus să o vadă, iar steaua îi ajuta să găsească drumul.
În fiecare noapte steaua aceea mare strălucea. În fiecare noapte magii au urmat-o. „Veniţi, veniţi pe aici,” părea să le spună steaua.
În micul oraş Betleem, de-a lungul unei străduțe înguste, steaua strălucitoare s-a oprit deasupra casei în care Copilul Isus era culcat. Steaua a început să strălucească şi mai tare, dar acum s-a oprit din mersul ei. Steaua nu trebuia să se mai mişte, pentru că Dumnezeu a făcut ca steaua trimisă de El să le arate magilor drumul, iar acum ei au găsit ceea ce își doreau.
Magii au coborât de pe cămile şi au intrat să vadă pe Copilașul Isus, noul Rege din Cer. O, cât de fericiţi au fost! Au îngenuncheat şi s-au rugat lângă Prunc. Îi mulţumeau lui Dumnezeu pentru că L-a trimis pe Fiul Său. Ei au pus cadourile lângă Copilaș.
Magii au făcut un drum foarte lung pentru a-L vedea pe Copilaș! Ei I-au adus daruri minunate, pentru că-L iubeau. Au îngenuncheat ca să I se închine, aşa cum îngenunchem și noi azi când ne rugăm. Când îngenunchem Îi arătăm lui Isus că noi Îl iubim mai mult decât pe oricine altcineva. Trebuie sa-L iubim pe Isus mai mult decât pe oricine. Trebuie să-L iubim cel mai mult.
Magii au adus daruri care au costat mulți bani. Astfel, ei au vrut ca Isus să aibă darurile cele mai bune pe care magii puteau să le dea.
Fiecare dintre noi poate să Îi aducă lui Isus un cadou de Crăciun, care poate să fie chiar mai bun decât ceea ce au adus magii. Noi putem să Îi aducem un cadou care este atât de scump, că nu există bani cu care să fie cumpărat. Nu poate să fie cumpărat nicăieri în lume. Dar, oare ce să fie? Numai tu ești persoana care poate să dea acest cadou. Este cadoul pe care Isus îl doreşte atât de mult, încât îl cere tuturor oamenilor din lume.
Care este darul care nu poate să fie cumpărat cu bani și pe care numai tu poţi să îl dai lui Isus? Darul este inima, dragostea și viaţa ta.
%402x.svg){kind=icon}